suplicant

suplicant
a, suplicant, o adj. et n. suppliante. « l'estrassamen de si senglut s'apasimavo di paraulo suplicanto… » Gabriel Bernard

Diccionari Personau e Evolutiu. 2015.

Игры ⚽ Поможем сделать НИР

Regardez d'autres dictionnaires:

  • suplicant — SUPLICÁNT, Ă, suplicanţi, te, s.m. şi f. (înv.) Persoană care suplică; persoană care adresează o suplică. – Din germ. Supplikant. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  SUPLICÁNT s. v. reclamant. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa:… …   Dicționar Român

  • suplicant — su|pli|cant Mot Agut Nom femení …   Diccionari Català-Català

  • reclamant — RECLAMÁNT, Ă, reclamanţi, te, s.m. şi f. 1. Persoană care face o reclamaţie. 2. Persoană care se adresează justiţiei pentru a i se recunoaşte un drept, pentru a obţine repararea unei pagube etc. – Din fr. réclamant. Trimis de IoanSoleriu,… …   Dicționar Român

  • suplica — SUPLICÁ, suplíc, vb. I. intranz. (înv.) A se ruga de cineva cu stăruinţă şi umilinţă. – Din lat., it. supplicare. Trimis de LauraGellner, 28.07.2004. Sursa: DEX 98  suplicá vb. (sil. pli ), ind. prez. 1 …   Dicționar Român

  • suplicător — suplicătór, suplicătóri, s.m. (înv.) persoană care scria şi adresa o suplică (v.); suplicant. Trimis de blaurb, 13.09.2007. Sursa: DAR …   Dicționar Român

Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”